1 Decembrie 2023: De ce se sărbătorește Ziua Națională a României pe această dată? Semnificația istorică a zilei

Ziua Națională a României este sărbătorită pe data de 1 Decembrie și marchează un moment foarte important din istoria țării noastre, cel în care s-a decis unirea Transilvaniei cu România în cadrul Marii Adunări de la Alba Iulia. Cu ocazia acestei zile, vor avea loc parade militare și manifestări artistice în marile orașe din țară, la care românii pot participa pentru a se bucura de tradițiile și istoria țării noastre. Iată de ce s-a decis ca Ziua Națională a României să fie pe 1 decembrie, dar și care este semnificația istorică a acestei zile.

Citește și: Vremea în mini-vacanța de Sf. Andrei 2023. Prognoza meteo completa

De ce se sărbătorește Ziua Națională a României pe 1 decembrie? 

Data de 1 Decembrie a fost proclamată Ziua Națională a României prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, astfel că în prezent românii sărbătoresc la începutul iernii unul dintre cele mai importante momente din istoria lor.

Până la proclamarea legii, Ziua Națională a României era celebrată pe data de 10 mai, între anii 1866-1947 și pe 23 august, între anii 1948-1989.

Ziua de 10 mai este în continuare celebrată, deoarece are o triplă semnificație pentru istoria țării, însă nu mai este considerată Ziua Națională a României. La această dată, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la București și depunea jurământul de credință în fața Parlamentului, fiind proclamat domnitor al României, cu numele de Carol I în anul 1866.

Tot la această dată, Carol I a promulgat Legea pentru desființarea tributului către Înalta Poartă, după ce România și-a proclamat Independența de Stat la 9 mai 1877. Ulterior, la 10 mai 1881 era proclamat Regatul României. 

În 1990, după ce s-a decis ca data de 1 decembrie să fie considerată Ziua Națională a României, au fost organizate parade militare la Alba-Iulia, dar și la Arcul de Triumf din București.

Ziua de 1 Decembrie a fost sărbătorită de către românii de pretutindeni, iar de atunci se organizează an de an parade militare și manifestări artistice în mai multe orașe ale țării. 

Citește și: Când începe mini-vacanța de Sf. Andrei- 1 Decembrie 2023 și câte zile libere vom avea?

Semnificația istorică a zilei de 1 Decembrie

La data de 1 decembrie 1918, Adunarea Națională a Românilor a fost convocată la Alba-Iulia, unde a fost votată în unanimitate unirea Transilvaniei, a Crișanei și a Maramureșului cu România.

Această hotărâre a fost luată după ce la 27 martie 1918 s-a decis unirea Basarabiei cu România și la 28 noiembrie 1919, unirea cu Bucovina. 

La Alba-Iulia s-a constituit și Marele Consiliu Național Român, format din 200 de membri aleși și încă 50 de membri cooptați, care numește, în următoarea zi un Consiliu Dirigent al Transilvaniei, ce îl are la conducere pe Iuliu Maniu. Guvernul României ratifică Marea Unire pe data de 11 decembrie, iar declarația de la Alba Iulia ajunge la Regele Ferdinand, care promulgă în aceeași zi decretul de sancționare a unirii. 

Unirea Bucovinei cu România a fost recunoscută la nivel internațional după semnarea Tratatului de la Saint Germain la 10 septembrie 1919. Un an mai târziu a fost recunoscută la nivel internațional și unirea cu Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, prin Tratatul de la Trianon, de pe 4 iunie 1920, urmând ca pe data de 28 octombrie 1920 să fie semnat și Tratatul de la Paris prin care se urmărea recunoașterea unirii și cu Basarabia. Cu toate acestea, Japonia, care făcea parte din Puterile Aliate, nu a ratificat tratatul, iar Uniunea Sovietică nu a recunoscut unirea cu Basarabia.