9 ani de la incendiul de la Colectiv. Sistemul sanitar românesc se confruntă cu probleme grave: "România nu a construit niciun centru de arși în nouă ani"

Pe 30 octombrie 2024, se împlinesc 9 ani de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căruia 64 de tineri și-au pierdut viața, iar alți 185 au fost răniți, mulți dintre aceștia rămânând cu traume și cicatrici pe viață. Ca în fiecare an, oamenii sunt așteptați în fața fabricii Pionierul, din București, să aprindă o lumânare și să se gândească pentru câteva momente la tinerii care și-au pierdut viața în cea mai mare tragedie din istoria recentă.

Incendiul devastator s-a declanșat în timpul unui concert al formației Goodbye To Gravity, cu ocazia lansării noului album „Mantras of War”. Trebuia să fie un triumf pentru trupă, însă nimeni nu avea să intuiască faptul că totul avea să transforme într-un iad. Focul a fost provocat de artificiile folosite în timpul concertului, care au dus la aprinderea buretelui poliuretan folosit pentru antifonare de pe un stâlp al clădirii. Supraviețuitorii și familiile victimelor cer în continuare răspunsuri și măsuri eficiente din partea autorităților, pentru ca o asemenea tragedie să nu se mai repete.

"Vor veni cutremure, incendii, crize, războaie. Iar cetățenii vor fi în fața lor tot aproape singuri”, spune astăzi, într-un dialog cu HotNews, Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului. După incendiu, Mihai Grecea a stat aproape o lună în comă și aproape două luni și jumătate internat în spital. A suferit arsuri pulmonare severe, iar supraviețuirea lui a fost aproape un miracol – medicii îi mai dădeau, la un moment dat, doar 12% șanse să își revină.

Citește și: Dezastru la un festival de muzică: peste 25 de răniți după ce o roată mare a fost cuprinsă de flăcări, în Germania

Incendiul din clubul Colectiv a scos la lumină problemele grave din sistemul sanitar românesc și incapacitatea de a trata în mod adecvat pacienții cu arsuri severe

Deși autoritățile au promis îmbunătățiri în infrastructura medicală pentru marii arși, România nu dispune încă de centre specializate pentru tratarea acestora.

Trei astfel de centre sunt încă în faza de planificare, urmând să fie construite în București, Târgu Mureș și Timișoara. Între timp, în fiecare an, România trimite în străinătate zeci de pacienți cu arsuri grave, iar pentru tratarea lor sunt nevoiți să scoată din buzunar sute de mii de euro.

„România nu a construit niciun centru de arși în nouă ani. Nicio secție de recuperare a pacienților arși.

Nu a făcut niciun program de studii universitare de specializare avansată în arsuri la facultățile de medicină românești, deși oportunități de colaborare cu universități străine au fost. Ba, mai mult, prin mașinațiuni demne de o anchetă serioasă a unui inexistent DNA funcțional, România a renunțat la proiectul construirii singurului centru de arși pentru adulți din București, care avea deja finanțarea aprobată (la Spitalul Bagdasar Arseni). Primarul Daniel Băluță, secretarul de stat Raed Arafat, managerul de la Bagdasar Arseni și unii funcționari din Ministerul Sănătății știu mai multe despre asta dar DNA, care, din informațiile mele are primite sesizări pe acest subiect, nu-i deranjează cu întrebări. S-a mai vorbit public despre toate astea și… nimic”, acuză Mihai Grecea.

În acest moment România are 34 de paturi pentru mari arși. Șase sunt la Spitalul Floreasca, câte cinci la Spitalul de Arși din București, la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași și la Spitalului Județean Timișoara. Alte trei se află la Spitalul Clinic „Bagdasar-Arseni”. 10 paturi pentru copii sunt disponibile la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” din Capitală.

Citește și: Incendiu într-un mall din Sectorul 6 al Capitalei! Declarația șocantă a unui martor: ”Absolut nimeni nu băga în seamă alarmele. Dacă nici după Colectiv nu învățăm nimic”

Dosarul „Colectiv”

În ciuda condamnărilor definitive emise în 2022 pentru vinovații din dosarul Colectiv, procesul de justiție a fost marcat de controverse. Unii condamnați au fost eliberați sau au reușit să evite pedeapsa. Fostul primar Cristian Popescu-Piedone, condamnat inițial la patru ani de închisoare, a fost eliberat după ce recursul său în casație a fost admis. Alți inculpați, inclusiv doi dintre patronii clubului și doi pompieri, au primit sentințe cuprinse între șase și unsprezece ani. Amintim că Antonina Radu a fugit din România înainte de sentinţă, fiind localizată în Republica Moldova, de unde autorităţile române au încercat fără succes să o extrădeze.

"Admite recursul în casaţie formulat de inculpatul Cristian Victor Popescu Piedone împotriva aceleiaşi decizii. Casează, în parte, decizia atacată, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatului Cristian Victor Popescu Piedone, desfiinţând în aceleaşi limite şi sentinţa penală nr. 1897 din data de 16.12.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti-Secţia I Penală în dosarul nr. 17008/3/2016 şi, în rejudecare: În temeiul art. 448 alin. 1 pct. 2 lit. a şi alin. 3 Cod procedură penală, cu referire la art. 396 alin. 5 Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, achită pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 (autorizaţia SC Colectiv Club SRL). Înlătură dispoziţia privind obligarea inculpatului Cristian Victor Popescu Piedone la plata cheltuielilor judiciare către stat", se arată în minuta deciziei.

Condamnări definitive și condamnări din prima instanță

• Cristian Popescu-Piedone, fost primar al sectorului 4 şi actual primar al sectorului 5: 4 ani de închisoare (în primă instanță: 8 ani şi 6 luni de închisoare)
• Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4: achitată (în primă instanță: 8 ani de închisoare)
• Luminiţa Larisa Ganea, consilier superior la Primăria Sector 4: achitată (în primă instanță: 7 ani de închisoare)
• Sandra Ramona Moţoc, referent superior la Primăria Sector 4: achitată (în primă instanță: 3 ani de închisoare cu suspendare)
• Alin George Anastasescu, patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare (în primă instanță: tot 11 ani și 8 luni de închisoare)
• Cătălin Paul Gancea, patron Colectiv: 6 ani și 4 luni de închisoare (în primă instanță: 11 ani și 8 luni de închisoare)
• Costin Mincu, patron Colectiv: 8 ani de închisoare (în primă instanță: 11 ani și 8 luni de închisoare)
• Viorel Zaharia, pirotehnist: 6 ani și 10 luni de închisoare (în primă instanță: 9 ani și 8 luni de închisoare)
• Marian Moise, pirotehnist: 6 ani și 10 luni de închisoare (în primă instanță: 10 ani de închisoare)
• Daniela Ioana Niţă (decedată), patron al firmei de artificii: încetează procesul (în primă instanță: 12 ani și 8 luni de închisoare)
• Cristian Mihai Niţă, administrator al firmei de artificii: 2 ani și 6 luni cu suspendare (în primă instanță: 3 ani și 6 luni de închisoare)
• Antonina Radu, pompier ISUBIF: 8 ani și 8 luni de închisoare (în primă instanță: 9 ani și două luni de închisoare)
• George-Petrică Matei, pompier ISUBIF: 8 ani și 8 luni de închisoare (în primă instanță: 9 ani și două luni de închisoare).