Moartea sa a fost anunţată de liderul ELO, Jeff Lynne, care a scris pe reţelele de socializare: "A fost un muzician şi un prieten remarcabil şi voi preţui toată viaţa amintirile pe care le-am avut împreună". Cauza morţii nu a fost precizată.
Născut în Birmingham în 1948, Tandy l-a întâlnit la şcoală pe viitorul său coleg de trupă ELO, Bev Bevan. El a fost recrutat de Bevan pentru a cânta la clavecin pe single-ul „Blackberry Way” din 1968 al trupei Move, care a ajuns pe locul 1 în topul single-urilor din Marea Britanie.
În 1972, Tandy s-a alăturat Electric Light Orchestra, care se formase cu doi ani mai devreme ca un proiect secundar al trupei Move. Împreună cu Lynne şi Bevan, Tandy a fost unul dintre cei trei membri de bază care au rămas în ELO până la destrămarea acesteia în 1986.
În anii în care ELO a înregistrat şi a efectuat turnee, au vândut peste 50 de milioane de discuri în întreaga lume şi au avut 27 de melodii care au ajuns în Top 40 în topul single-urilor din Marea Britanie şi 15 în Top 20 în topul Billboard Hot 100 din SUA, deţinând încă recordul pentru cele mai multe hituri Hot 100 fără un loc 1.
Tandy a fost mâna dreaptă a lui Lynne în studio, ajutând la aranjarea corzilor şi oferind backing vocals, şi a cântat pe fiecare album ELO, cu excepţia lui „No Answer” din 1971. Când Bevan a încercat să reformeze ELO în 1988, Tandy şi Lynne au refuzat să se alăture. Bevan avea să formeze trupa ELO Part II, cunoscută mai târziu doar sub numele de The Orchestra.
Tandy şi Lynne au colaborat, de asemenea, la proiecte non-ELO, inclusiv la coloana sonoră „Electric Dreams”.
În 1985, Tandy a format Tandy Morgan Band cu muzicienii Dave Morgan şi Martin Smith, ambii care cântaseră live cu ELO, şi a lansat un album conceptual intitulat „Earthrise”.
A fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame în 2017 ca membru al ELO, alături de Lynne, Bevan şi Roy Wood, care a co-fondat grupul înainte de a pleca în 1972 pentru a forma Wizzard.