In articol:
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, declară că prevederea conform căreia firmele de curierat ar urma să raporteze la ANAF detalii referitoare la persoanele care au plătit ramburs pentru produsele comandate online vizează o colectare mai bună a taxelor şi impozitelor. Această decizie se vrea pusă în practică de către autorități cât mai repede, astfel că ordonanța de urgență va intra în vigoare de la 1 iunie.
Românii care plătesc cash la curier vor fi monitorizați de ANAF! [Sursa foto: PixaBay]
Citeste si: Tot ce trebuie să știi dacă ai de gând să comanzi de pe Aliexpress
„Avem în România, după cum aţi văzut, o creştere economică importantă, dar rămâne această provocare a colectării de taxe şi impozite şi aici, din păcate, nu stăm la fel de bine, ca atare eforturile pe care Guvernul trebuie să le facă şi în conformitate cu obligaţiile pe care le are la nivel european şi în conformitate cu potenţialul pe care România îl deţine în acest sens să facă toate demersurile legale astfel încât taxele și impozitele să fie plătite de
toată lumea. Practic, putem să privim acest mod de a gestiona această chestiune într-un mod similar cu ceea ce se întâmplă cu Radarul Mărfurilor. Practic, reglementarea în această zonă nu face decât să ajute statul român să poată colecta taxele şi impozitele de care este nevoie ca bugetul naţional să poată furniza serviciile pe care cetăţenii români le aşteaptă”, a explicat Dan Cărbunaru, la finalul şedinţei de Guvern.
Ce informații vor transmite curierii
Așa se face că acum, prin OUG 67/2022, Guvernul obligă „furnizorul de servicii poștale de trimitere contra ramburs să furnizeze lunar organului fiscal central informații referitoare la trimiterile poștale care au ca particularitate achitarea de către destinatar expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, a contravalorii bunului care face obiectul trimiterii poștale înregistrate”.
Românii care plătesc cash la curier vor fi monitorizați de ANAF! Fi[Sursa foto: PixaBay]
Informațiile referitoare la trimiterile poștale se referă la:
a) numărul de înregistrare și data trimiterii poștale;
b) datele de identificare a expeditorului;
c) numele și prenumele în cazul persoanelor fizice și denumirea în cazul persoanelor juridice destinatare;
d) adresele de expediție, respectiv livrare;
e) contravaloarea bunului livrat.
Statul susține că cere aceste informații „în scopul asigurării conformării fiscale”.