Mihai Constantinescu a murit la 73 de ani după ce a stat 5 luni în comă, la spitalul Floreasca din Capitală. Medicii l-au resuscitat pe regretatul artist timp de 50 de minute, dar organismul acestuia nu a mai răspuns și i-a fost declarat decesul.
"Mihai a avut în muzica românească o amprentă destul de sănătoasă, dacă nu chiar foarte puternică. Generații întregi de copii, tineri și de îndrăgostiți au crescut cu muzica lor și atunci eu spun că el merită să aibă pagina lui în muzica pop.
"Am interpretat-o așa cum am simțit eu, dar fiind faptul că de la 15 ani am crescut lângă Mihai și îi știu piesele, le știam pe de rost de la început și le cântam alături de el… I-am cerut permisiunea soției lui, Simona Secrier. Să îmi dea voie să-i cânt aceste două piese din repertoriul lui, pentru că el acolo undeva, fiind 'Înger de lumină' se bucură că ne aducem aminte de el.", a mai declarat Sanda Ladoși pentru sursa menţionată mai sus.
Poate piesa cea mai cunoscută a lui Mihai Constantinescu rămâne ''O lume minunată''. Cum s-a născut ea? În 1979, Mihai Constantinescu fusese invitat să cânte la un spectacol, cu ocazia sărbătoririi Anului Internaţional al Copiilor. ''Practic, eu aveam refrenul imprimat acasă. Îmi cumpărasem un magnetofon şi imprimam pe el ca să nu le uit, pentru că îţi vin foarte multe idei şi dacă nu le pui în momentul ăla undeva, pe ceva, să revii asupra lor, nu le ţii minte. Făceam în '79 un spectacol mare la Sala Polivalentă, dedicat Zilei Internaţionale a Copilului, şi Titus (Munteanu- n.r.) mi-a spus 'n-ai vrea să scrii şi tu o piesă pentru copii?'. 'Da, să încerc'. Şi cel mai greu lucru mi s-a părut ce să spun în text. Am plecat de la repetiţie, eu stăteam în blocul de vizavi de Parcul Tineretului, şi de ieşirea din Sala Polivalentă până acasă eram obsedat ce să spun, cum să spun ca să fie foarte cuprinzător. Şi mi-a venit instantaneu: 'E o lume minunată în care veţi găsi numai copii, o lume cu mult soare şi mii de jucării pentru copii'. Efectiv tot textul refrenului l-am făcut pe drum. Am luat-o la fugă până acasă, am dat drumul la magnetofon, am luat chitara şi am cântat refrenul să nu-l uit. Am mai căutat şi-am descoperit că aveam şi prima parte. Sincer să fiu, n-am crezut că acesta o să fie un cântec de referinţă, nici nu mi-a trecut prin cap. L-am făcut, a ieşit frumos, a avut succes extraordinar, dar n-am crezut că va rămâne prin timp aşa...'', mărturisea Mihai Constantinescu într-un interviu acordat AGERPRES, în 2016.