In articol:
Vineri, pe 24 iunie, este sărbătorită Ziua Sânzienelor sau Drăgaica, conform calendarului popular. În aceeaşi zi este celebrată şi naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, conform calendarului creştin.
Ziua de Sânziene. Care este semnificaţia acestei sărbători
În fiecare an, pe 24 iunie, este sărbătorită Ziua Ielelor sau Drăgaica, o manifestare populară străveche. Se spune că Sânzienele sunt zâne bune, din clasa ielelor, însă atunci când nu le este respectată sărbătoarea, devin zâne rele. Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete frumoase, care trăiesc prin păduri. Tot pe 24 iunie este celebrată şi naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, dar Sânzienele îşi au originea într-un vechi cult.
Numele de "Sânziene" se referă la trei elemente legate între ele. Este vorba despre un prim element care defineşte zânele, creaturi care îşi fac apariţia în noaptea de 23 spre 24 iunie. Al doilea element este reprezentat de florile galbene care înfloresc în jurul acestei date, iar al treilea element visează chiar sărbătoarea religioasă de pe 24 iunie.
Obiceiuri şi tradiţii de Sânziene
Nimeni nu are voie să lucreze de Sânziene, pentru că aceasta este considerată zi sfântă. Cele mai multe obiceiuri de Sânziene au legătură cu găsirea perechii. Fetele îşi pun flori de sânziene sub perne, pentru a-şi visa ursitul. De asemenea, fetele obişnuiau să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an. În cazul în care cununa revenea jos, fata trebuia să o arunce de câte ori era nevoie pentru a rămâne pe acoperiş, pentru a şti câţi ani mai are de aşteptat până să îşi găsească ursitul.
De Sânziene se sărbătoresc şi soarele şu muncile agricole. De aceea, noaptea se aprind focuri pe dealuri. De asemenea, se spune că în noaptea de Sânziene se deschide cerul şi că lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Credincioşii fac pomeni pentru morţi de Sânziene, despre care se spune că se răzbună dacă nu le este respectată tradiţia.