Sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși pe 14 ianuarie

Anul Nou pe stil vechi este sărbătorit în fiecare an de creștinii care provin din Biserici ortodoxe și care nu au preluat calendarul iulian, la două săptămâni după Revelionul pe rit nou. În Rusia, Bulgaria, Ucraina, dar și alte state est-europene, trecerea dintre ani și ajunul Sfântului Vasile  se celebrează pe data de 14 ianuarie cu mese festive până dimineața, muzică bună şi multă veselie. Iată care sunt tradițiile și obiceiurile de care trebuie să țină cont creștinii de rit vechi. 

Citește și: Profețiile lui Nostradamus pentru 2023. Ce se va întâmpla cu Marea Neagră

Cum sărbătoresc ortodocșii de rit vechi trecerea dintre ani? 

În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, creștinii de rit vechi sărbătoresc trecerea dintre ani. Acest lucru se întâmplă, deoarece pentru a regla modul de datare, în secolul al XVII-lea a avut loc reforma calendarului gregorian, care a primit și denumirea de Stil Nou.

Noul calendar a fost adoptat treptat de bisericile catolice și protestante, urmând ca abia în anul 1923, bisericile ortodoxe să adopte calendarul iulian revizuit. Tot din acest an, bisericile ortodoxe au început să sărbătorească Crăciunul pe data de 25 decembrie. Așadar, creștinii care sărbătoresc Revelionul și Crăciunul pe stil vechi o fac la data de 13 ianuarie, respectiv 7 ianuarie. 

Citește și: Pe ce dată este Crăciunul pe rit vechi în 2023? Vezi când are loc sărbătoarea Nașterii Domnului pe stil vechi

Tradiții și obiceiuri de Anul Nou 2023 pe stil vechi

În cultura popoarelor est-europene, tradițiile și obiceiurile de Anul Nou se păstrează cu sfințenie. Obiceiurile de Revelion pe stil vechi datează de pe vremea dacilor și atât românii, cât și celelalte state, au propriile ritualuri pentru a aduce norocul în casă în Noul An. Cete de tineri din Republica Moldova colindă ulițele satului și pocnesc din bice în fiecare an în seara de 13 ianuarie.

Aceștia ură din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat. De asemenea, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale ori mascaţi dansează ursul, calul sau capra. 

Pentru sârbi, norocul pătrunde în casă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie cu ajutorul dansului țigăncii, o tradiție la care țin foarte mult. În plus, aceștia obişnuiesc să spargă de podele paharele din care au băut prima şampanie în noul an, deoarece se crede că așa pot alunga necazul și ghinioanele din trecut și vor fi sănătoși și norocoși până la Revelionul următor.

Pentru ziua de Sfântul Vasile, sârbii au grijă să aibă pe masă colacul cu multe nuci și stafide. 

Potrivit tradiției populare, creștinii sunt convinși că dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie cerul este senin, atunci anul va fi unul roditor. 

Citește și: 10 țări care nu au trecut în 2023. Israel se află în anul 5784, iar Etiopia a trecut în 2016

Preparate tradiționale pentru masa de Anul Nou pe stil vechi 

Pe masa de Revelion, preparatele sârbești sunt cele mai așteptate. Din meniu nu vor lipsi preparatele tradiţionale, cum ar fi ardeiul umplut cu caimac, gustare cu mezeluri sârbeşti, peştele cu legume, şniţelul Karadjordje, muşchiuleţul învelit în şuncă, cartofii sârbeşti, ramstek, piept de pui în prapure, cotlet de porc umplut în prapure, murături, salate sârbeşti, zacusca sârbească, specialităţi de afumături sau celebrul tort cu nucă şi ghibaniţa, nelipsita ţuică de gutui şi vin roşu din belșug.