Un nou scandal zguduie lumea muzicii populare din Gorj, după ce 13 artiști, printre care se numără interpreți de muzică populară și instrumentiști renumiți, au fost trimiși în judecată pentru acuzații grave de înșelăciune și fals în declarații, infracțiuni comise în formă continuată.
Dosarul, instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, vizează activitățile desfășurate de artiști în timpul pandemiei de COVID-19, când aceștia au solicitat ajutoare financiare de la stat. Conform procurorilor, prejudiciul total în acest caz depășește 200.000 de lei, echivalentul a aproximativ 40.000 de euro. Pe fondul restricțiilor impuse de pandemie, când toate evenimentele culturale și artistice au fost suspendate, statul român a introdus măsuri de sprijin pentru persoanele afectate.
Printre artiștii trimiși în judecată se numără nume cunoscute precum Ramona Diana Bărănescu, Maria Violeta Ciocăzanu, Marian Piscureanu, Cristina Florina Grădinaru, Cristina Olteanu, Dorina-Raluca Sandu, Maria Roberta Crintea, Ramona Nicoleta Lăcătușu, Victoria Lăcătușu, Laviniu Gabriel Păducel, Teodora Romina Pană, Alexandru Deaconescu și Marius Baldovin. Procurorii susțin că aceștia, în realitate, aveau venituri din alte activități, fie că ocupau funcții în ansambluri artistice profesioniste, fie că erau angajați în alte domenii sau dețineau afaceri.
Totodată, inculpații au susținut că Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială (A.J.P.I.S.) Gorj ar fi trebuit să facă verificări mai riguroase asupra celor care au solicitat indemnizația, considerând că au fost lăsați în eroare. Aceștia au mai precizat că, deși nu au declarat toate veniturile, au restituit banii obținuți în mod necuvenit, sperând astfel la o atenuare a pedepselor. Prima înfățișare în instanță a avut loc la începutul lunii septembrie, însă judecătorii au decis să amâne procesul, oferindu-le inculpaților timp suplimentar pentru a-și pregăti apărarea. Conform Codului Penal, cei acuzați riscă pedepse cuprinse între 3 luni și 6 ani de închisoare, dacă vor fi găsiți vinovați de înșelăciune și fals în declarații. Scandalul a stârnit numeroase reacții în rândul publicului, dar și al colegilor de breaslă, unii dintre aceștia susținând că legislația a fost insuficient de clară în privința criteriilor de eligibilitate pentru aceste ajutoare financiare. Totuși, anchetatorii spun că lipsa de informare nu este o scuză legală pentru omisiuni sau declarații false în acte oficiale.