Înainte de începerea Postului Paștelui, Biserica a rânduit o perioadă de tranziție care să îi ajute pe credincioși să se adapteze mai ușor la regulile stricte ale acestuia, ce este numită Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei. Aceasta are și rolul de a-i întări pe creștini din punct de vedere duhovnicesc. Pe parcursul acestei săptămâni se elimină carnea din alimentație, iar zilele de miercuri și vineri sunt considerate zile de dezlegare la ouă, lapte, brânză și pește. După Duminica Izgonirii lui Adam din Rai sau a lăsatului sec de brânză se renunță de tot la alimentele de dulce, deoarece atunci începe Postul Mare și se consumă doar alimente de origine vegetală. Până la începerea postului, românii au grijă și să respecte anumite tradiții și obiceiuri, unele dintre ele fiind chiar ritualuri de purificare. Iată care sunt acestea.
Citește și: Cauza oficială a morții Monalisei Liuba! De ce a murit, de fapt, femeia de 35 de ani în salonul din Chișinău
În zona Moldovei și a Maramureșului, credincioșii au grijă să respecte o tradiție misterioasă, cu profunde semnificații. Tinerii obișnuiesc să meargă în pădure și să taie brăduții, pe care apoi îi împodobesc și îi duc în gospodării.
Brăduții sunt tăiați și aduși în gospodăriile oamenilor pentru ca aceștia să aibă parte de belsuș și rod bogat în livezi și pe câmpuri, iar recoltele lor să fie protejate de secetă.
Săptămâna Albă se desfășoară în perioada 24 februarie- 2 martie în 2025, având un rol esențial în ceea ce privește pregătirea credincioșilor pentru începerea Postului Paștelui, considerat cel mai aspru din cursul anului din cauza faptului că acesta cuprinde doar două zile cu dezlegare la pește, Buna Vestirea și Duminica Floriilor. Credincioșii din toată țara au grijă să respecte anumite tradiții și obiceiuri pe parcursul acestei săptămâni.
Se spune că în lunea din Săptămâna Albă este bine să se taie burduful de brânză. Marțea și Miercurea se mănâncă brânză și nu se muncește. Gospodinele nu au voie să spele rufe sau să se spele pe cap, deoarece riscă să albească mai devreme. Joia, femeile nu au voie să toarcă pentru ca soții lor să nu fie răniți atunci când pleacă de acasă cu treburi. De asemenea, ele obișnuiesc să spele cămăși și să facă turte pe care le pun pe mușuroaiele furnicilor pentru ca acestea să nu facă stricăciuni în perioada verii. Vinerea se ține post și se mănâncă doar seara, iar sâmbăta se fac plăcinte care se dau de pomană. Duminica Izgonirii lui Adam din Rai este cunoscută drept Duminica Iertării. Prin participarea la slujbă, credincioșii își cer iertare pentru păcatele săvârșite. În plus, este bine ca aceștia să meargă în vizită la cei dragi pentru a-și cere iertare, dar și să se împace cu cei cu care sunt certați.
În Săptămâna Albă nu se consumă deloc carne și nu este bine să se facă nunți sau să aibă loc înmormântări. Treptat, se face trecerea către un regim alimentar mai simplu. Miercurea și vinerea nu se săvârșește Sfânta Liturghie, deoarece Biserica îi pomenește în aceste zile pe cei care au fost „luminați prin postire”. În unele zone, oamenii obișnuiesc să ardă Crăciunul, fapt ce simbolizează încheierea perioadei de iarnă și întâmpinarea primăverii. Duminica se organizează mese festive pentru toată familia, pentru ca cei care urmează să țină post să se bucure pentru ultima dată de alimentele de dulce.