21 mai este data la care se prăznuieşte una dintre cele mai mari sărbători din această perioadă, Sfinţii Constantin şi Elena. În România, încă mai există multe tradiţii şi obiceiuri cu ocazia acestei sărbători. În jur de 1,8 milioane de români îşi serbează onomastica pe 21 mai.
Datorită Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, creştinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman, jertfele sângeroase au fost interzise, iar zilele de duminică au devenit zile de odihnă. Oamenii care au studiat istoria acelei perioade sunt de părere că deciziile pe care le-a luat Împăratul Constantin în favoarea creştinismului se datorează în mare măsură mamei sale. Elena era o femeie extrem de credincioasă, care şi-a dedicat viaţa creşterii fiului său şi după aceea, lui Dumnezeu.
Împăratul Constantin, care a trăit între anii 272/274 şi 337, a domnit timp de 31 de ani în Imperiului Roman Legenda spune că înaintea unei lupte, Constantin a zărit pe cer o cruce strălucitoare, pe care scria "in hoc signo vinces",adică "prin acest semn vei birui". Apoi, în noaptea următoare, Constantin l-a visat pe Isus, care i-a cerut să pună semnul sfânt pe steagurile de luptă.
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri este acela ca pe 21 mai, agricultorii nu vor munci pe câmp şi nici în grădină, pentru ca recoltele să nu fie afectate.
O altă tradiţie spune că femeile trebuie să tămâie şi să stropească cu agheasmă prin casă, pentru ca locuinţa să fie apărată de duhurile rele. Tot în acest scop, ciobanii aprind un foc mare, pentru a-i proteja la stână.
Un alt obicei din popor spune că trebuie neapărat să ai în casă trei bujori. Aceştia aduc voie bună, armonie şi linişte în familie.