Luna Octombrie, numită și Brumărel, este încărcată de tradiții și superstiții. Multe dintre ele sunt legate de prezicerea vremii, însă altele au legătură cu marile sărbători de luna aceasta. Românii îi prăznuiesc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi pe Cuviosul Dimitrie cel Nou. De asemenea, prima zi a lunii este cunoscută drept „sărbătoarea femeilor” și se spune că în această zi, tinerele pot atrage în viața lor norocul în dragoste. Iată ce este bine să faci în a doua lună de toamnă.
Citește și: Motivul real pentru care Flick s-a certat cu Mihai Bendeac și Speak: ”Nu am pierdut nimic”
Octombrie este luna în care începe să cadă bruma, marcând trecerea la sezonul rece. Vremea din următoarele săptămâni se spune că arată cum va fi iarna, dar și dacă anul 2025 va fi unul roditor sau nu.
În octombrie au loc mai multe sărbători importante pentru creștini: Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), Sfânta Cuvioasă Paraschiva (14 octombrie), Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie), Sfântul Dimitrie Basarabov (27 octombrie), Sfântul Apostol și Evanghelist Luca sau Lucinul (18 octombrie) și Moșii de Toamnă sau Ajunul lui Sâmedru (25 octombrie).
Citește și: Cum încearcă Alin Oprea să "elimine" și să evite controversele scandalului în care este implicat
Prima zi a lunii octombrie este cunoscută drept „sărbătoarea femeilor” și se spune că adune noroc tinerelor necăsătorite care se roagă. Acestea vor avea un păr și un chip mai frumos, astfel încât tinerii să le observe și să se îndrăgostească.
De Sfânta Parascheva, femeile nu au voie să facă treburi în gospodărie, să calce, să coasă sau să spele haine. Cele care nu țin cont de această mare sărbătoare se vor confrunta cu dureri de ochi și de cap. Femeile însărcinate obișnuiesc să împartă mâncare copiilor săraci pentru a avea o sarcină ușoară și un copil sănătos. Se spune că nu este bine să consumăm în această zi fructe închise la culoare sau pepene roșu.
Lucinul este cunoscut și drept „Ziua Lupului”, iar până la ajumătatea secolului trecut marca data la care lupii se strângeau în haite. În această zi se macină făina și se pregătesc conserve pentru iarnă. Nu se împumută nimic pe data de 18 octombrie și nu se pronunță cuvântul „lup” pentru ca oamenii să fie feriți de primejdii. Este bine ca hainele să fie spălate cu apă clocotică pentru a opări gura lupului.
De Moșii de Toamnă sau Ajunul lui Sâmedru se fac pomeni pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi. Femeile obișnuiesc să împartă fructe, cum ar fi nuci, mere, struguri, prune uscate, covrigi, pâine caldă, sau colăcei unşi cu miere. În trecut, copiii și cei care voiau să se căsătorească erau trecuți pe deasupra unui foc. La finalul zilei se făceau petreceri, iar gospodarii aruncau în grădină un tăciune pentru ca pomii să aibă rod îmbelșugat.
Ziua în care este prăznuit Sfântul Dumitru este asociată cu moartea naturii și cu sosirea iernii și a frigului. Cine are datorii trebuie să le achite până la data de 26 octombrie. În unele zone ale țării se fac focuri la această dată, care au rolul de a alunga necazurile și bolile. Femeile trebuie să împartă copiilor fructe uscate, covrigi, mere și nuci.
Sfântul Dimitrie Basarabov este considerat ocrotitorul Bucureștiului, iar moaștele său se află la Catedrala Patriarhală. În această zi se fac pelerinaje în Capitală. Se spune că cei care au necazuri mari vor scăpa de ele dacă se roagă de Sfântul Dumitru, pe 27 octombrie. Credincioșii obișnuiesc să le dea bătrânilor singuri sau săraci pachete cu mere, nuci, struguri şi miere. În case se aprind lumânări pentru sufletele celor decedați.