Andra și soțul ei au început să facă pregătirile pentru înmormântare. În cursul zilei de miercuri, sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Constantin Măruță a sosit în Târgu Jiu, fiind apoi transportat la casa părintească din Stănești.
„Am pierdut o parte din sufletul meu. Te iubesc, tată, și îți mulțumesc pentru tot ce ai fost și mereu vei rămâne în viața mea. De la tine am învățat ce înseamnă să fii puternic, să lupți cu demnitate și să îți păstrezi mereu inima curată, indiferent de greutăți. Îmi vei lipsi mai mult decât pot exprima în cuvinte, dar știu că oriunde vei fi, vei avea grija de noi. Odihnește-te în pace", a scris Cătălin Măruță.
După anunțul făcut de Cătălin Măruță în mediul online, și Andra a avut o reacție pe Facebook: „A fost nu doar un tată și un bunic minunat, ci și un prieten drag, pe care l-am iubit și respectat din toată inima. Întotdeauna avea un cuvânt cald și o mângâiere pentru fiecare dintre noi, iar prezența lui aducea liniște și bucurie în viața noastră. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”.
Andra a avut un regret atunci când a vorbit despre părinții lui Măruță. Cântăreața a mărturisit că și-ar fi dorit ca David și Eva să fi petrecut mai mult timp cu bunicii lor. Din cauza lipsei de timp, dat fiind cât de ocupați sunt cele două vedete și, mai nou, și copiii lor, implicați în tot felul de proiecte, se pare că Eva și David nu au fost atât de mult alături de bunicii lor pe cât și-ar fi dorit.
„Îi iubesc pe părinții lui Cătălin, îi consider și părinții mei de când ne-am căsătorit. Îi respect și mi-aș dori să ne putem vedea mai des, mai ales pentru că vreau ca Eva și David să fie apropiați de bunicii lor”, a declarat Andra Măruță pentru revista Viva!.
De-a lungul timpului, soțul Andrei s-a mândrit cu tatăl, care a fost judecător: „Mama a fost statistician, a lucrat foarte mulți ani la Spitalul Județean din Târgu Jiu, iar tatăl meu a fost judecător. De asta am și făcut eu Dreptul, am fost influențat din familie, îmi plăcea când vedeam ce profesie are el și voiam să fiu și eu ca el. A fost judecător pe cazuri penale, o latură foarte grea a meseriei lui. Amândoi sunt la pensie de foarte mult timp. Am uitat de dorința de a fi ca tata, avocat sau judecător. Am dat la Drept, dar am făcut tot ce mi-a plăcut mie. Țin minte că am avut o discuție cu el în care mi-a spus: Dar măcar puteai să încerci la stat…, la care eu am răspuns că sunt deja student și că vreau să fac altceva”.