Maria Constantin a trecut printr-o experiență dificilă în copilărie, care i-a schimbat drumul artistic și i-a marcat destinul. Cântăreața, cunoscută acum pentru talentul său în muzica de petrecere, și-a dorit la început să devină pianistă, visând să facă performanță la acest instrument.
Din păcate, copilăria sa a fost umbrită de o experiență dureroasă care a schimbat cursul visurilor sale.
Visul Mariei Constantin, distrus în copilărie
Pe când era elevă, Maria Constantin și-a început educația muzicală studiind pianul, instrumentul care îi cucerise inima. Încrezătoare și plină de ambiție, a început să ia lecții cu speranța că va deveni o mare pianistă. Însă, în loc să primească îndrumare și susținere, a fost victima unei metode agresive de învățare, aplicate de profesoara sa.
Aceasta nu a ezitat să folosească violența pentru a impune perfecțiunea, fapt ce a lăsat urme adânci în sufletul tinerei. Acea decizie a marcat un moment de cotitură în viața ei. Deși își dorea enorm să stăpânească clapele pianului, comportamentul profesoarei sale a făcut imposibilă realizarea acestui vis. Maria Constantin își amintește cu tristețe că, deși a relatat acasă cele întâmplate, în acele vremuri astfel de comportamente erau privite ca fiind normale. „Atunci când eram în clasele mai mici, am făcut pian și am avut o profesoară cu care nu prea m-am înțeles.
Eu aveam părul destul de lung atunci, la vremea respectivă. De fiecare dată când studiam cu acea profesoară și dacă greșeam ceva, ea mă trăgea de păr. Nu am suportat chestia asta și după patru ani de zile m-am transferat singură de la pian la flaut. Îmi plăcea foarte mult pianul, dar din cauza acelei profesoare, deoarece era agresivă, am fost nevoită să renunț. M-am dus la directoare și i-am spus că nu vreau să mai fiu la orele respective.
Mie și acum îmi place să-i ascult pe alții cum cântă la pian, dar să nu o fac eu. Eu nu am făcut performanță din cauza acelei profesoare. Eu am povestit și acasă ce mi s-a întâmplat, dar cumva la vremea aceea, aceste lucruri erau normale. Nu erau vremurile care sunt acum, să nu ai voie să îi spui nimic copilului. Atunci mai primeai și o palmă peste ochi dacă nu te conformai. Aceste bătăi, sau mici corecții, erau privite ca fiind chiar benefice atunci”, a povestit Maria Constantin pentru CANCAN.RO.
”Am rămas cu un gust amar și cu o teamă care nu s-a vindecat.”
Chiar dacă a fost nevoită să-și schimbe instrumentul, Maria Constantin a continuat să studieze muzica cu seriozitate, găsindu-și refugiul în flaut și dedicându-se cu tot sufletul studiilor. Deși ar fi putut avea o carieră de succes ca pianistă, acea experiență dureroasă i-a schimbat parcursul. Cu toate acestea, pasiunea pentru muzică nu a dispărut niciodată. „Încă îmi place să-i ascult pe alții cântând la pian, dar eu nu mai pot. Am rămas cu un gust amar și cu o teamă care nu s-a vindecat.” Artista a mai povestit despre copilăria sa, amintindu-și de uniforma școlară pe care o detesta. „Nu mi-a plăcut deloc uniforma. Avea niște culori care mă enervau teribil – grena sau bleumarin. De atunci, am decis că nu voi mai purta niciodată astfel de nuanțe. Eram preocupată doar de studiu, altceva nu făceam în acea perioadă.” În anii copilăriei, Maria recunoaște că a avut și momente mai dificile la școală, fiind uneori rebelă. „Eram puțin băiețoasă și, dacă mă deranja cineva, reacționam impulsiv. Dacă era vorba despre băieți, prima reacție era să dau o palmă. Dar cu timpul m-am liniștit și am învățat să gestionez situațiile altfel.” Anii au trecut, iar Maria Constantin a evoluat și și-a găsit drumul în viață, devenind o cântăreață apreciată în lumea muzicii de petrecere.